Neputinţă

În negura nopţii

Lupii strigă tare

Cerând parcă lunii epatante

Să nu mai fie soare.

De spaimă e cuprinsă întreaga lume
În acea noapte auzind urlete.
Un copil se-apropie
De-un presupus de câine.

El colţii îşi arată
În ochi având mânie.
Copilul se sperie văzând
Lupul strigând la lună.

Acesta se apropie
Repede să îl străpungă
Copilul ţipând
Crezând că îl alungă.

În ghearele de lup,copilul,
Este cuprins puternic.
Se zbate lent cu neputinţă,
Trecând uşor în nefiinţă.